Noua lege a UE amenință viitorul studiourilor europene de jocuri video
Sectorul susține protecția consumatorilor! Reglementările digitale europene riscă să transforme radical panorama industriei de jocuri video, punând în pericol existența multor studiouri locale și…
- Gaming
- Radu Pixelescu
- 3 min citire

Sectorul susține protecția consumatorilor!
Reglementările digitale europene riscă să transforme radical panorama industriei de jocuri video, punând în pericol existența multor studiouri locale și internaționale.
Federația Europeană a Dezvoltatorilor de Jocuri (EGDF) și Video Games Europe (VGE) au lansat un apel urgent pentru o revizuire detaliată a draftului Legii privind echitatea digitală, cunoscută sub denumirea de Digital Fairness Act.
Această inițiativă legislativă, prezentată de Comisia Europeană în ultima săptămână, atrage atenția asupra unor consecințe potențial grave pentru ecosistemul creativ din continent.
În spatele acestei mișcări se află și Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA), care a aderat ferm la poziția comună a industriei europene.
Reprezentanții din România semnalează un impact direct asupra pieței locale, o ramură care, în anul 2025, a generat un volum de afaceri estimat la aproximativ 341 de milioane de euro.
Contextual, documentul propus de Comisie constituie un ansamblu complex de norme destinate să asigure protecția consumatorilor în spațiul virtual. Propunerea a fost prezentată public de comisarul european responsabil cu justiția și protecția consumatorilor, Michael McGrath.
Obiectivele legii acoperă un spectru larg de probleme actuale din mediul online.
Printre cele mai vizate se numără abonamentele care prezintă dificultăți mari la momentul renunțării, fluctuațiile și prețurile biletelor pentru evenimente culturale, precum și influența exercitată de creatorii de conținut.
De asemenea, reglementările vizează designul interfațelor care tin utilizatorii captivi în fața ecranului. În acest pachet legislativ, sectorul jocurilor video primează ca o componentă esențială.
Modificările propuse pentru titlurile interactive sunt substanțiale.
Moneda virtuală utilizată în cadrul jocurilor ar trebui să fie dezactivată automat pentru utilizatorii de vârstă minoră. Recompensele aleatorii distribuite în schimbul unei plăți, cunoscute sub denumirea de cutii de pradă, ar fi interzise în totalitate pentru copii. Mecanismele care permit câștigul sau progresul exclusiv prin intermediul plăților, cunoscute ca „pay-to-win” sau „pay-to-progress”, nu ar mai fi permise a fi oferite minorilor.
Sancțiunile pentru nerespectarea acestor prevederi ar fi severă, cu amenzi care pot atinge până la 6% din veniturile globale ale unei companii.
Este important de menționat că documentul nu a intrat încă în vigoare ca lege, ci va trece prin procesul de negociere cu Parlamentul European și statele membre din cadrul Consiliului Uniunii Europene.
Reacția industriei a fost una de aprobare condiționată a scopului, dar de respingere a metodologiei adoptate. Într-o declarație comună emisă de EGDF, care cuprinde studiourile de dezvoltare, și VGE, reprezentând editorii și producătorii de hardware, s-a subliniat că varianta actuală a propunerii este considerată inaplicabilă, lipsită de justificare și disproporționată în raport cu efectele sale.
Liderii din sector avertizează că o astfel de legislație ar putea eroda o industrie creativă în care Europa deține o poziție de lider global. Rezultatul ar fi o ofertă redusă de titluri pentru milioane de entuziaști din continent, limitând opțiunile disponibile pentru jucători.
Sectorul recunoaște faptul că împărtășește obiectivul fundamental al Comisiei de a oferi protecție consumatorilor.
Industria s-a implicat activ în acest demers, fiind pionier în implementarea unor standarde de siguranță. A fost creat sistemul de evaluare pe vârstă PEGI, au fost introduse instrumente de control parental și au fost dezvoltate utilități pentru limitarea cheltuielilor.
Cu toate acestea, organizațiile susțin că noul text legislativ nu va aduce o siguranță suplimentară, ci dimpotrivă, riscă să saboteze mecanismele care au demonstrat eficiență în timp.
Principalele puncte de tensiune identificate de industrie se concentrează pe claritatea regulilor și magnitudinea penalizărilor. Interdicția mecanismelor bazate pe avantajul financiar nu include definiții precise, ceea ce generează confuzie. Există riscul ca orice formă de achiziție internă în joc să fie interpretată ca fiind supusă restricțiilor. Pentru un dezvoltator, incertitudinea privind conformitatea devine un factor de risc major, mai ales în condițiile în care amendă potentială poate reprezenta 6% din cifra de afaceri la nivel mondial.
Impactul asupra României e enorm!
Un alt aspect critic vizează autonomia părinților. Potrivit analizei făcute de industrie, propunerea ar reduce semnificativ capacitatea părinților de a lua decizii autonome. Practic, toate achizițiile în jocuri ar fi restricționate pentru oricine are sub 18 ani, indiferent de opinia părintelui asupra potrivirii unei anumite tranzacții pentru copilul său.
Organizațiile amintesc de Carta drepturilor fundamentale a UE și de Convenția ONU privind drepturile copilului, documente care recunosc dreptul minorilor de a dobândi autonomie graduală pe măsură ce maturizează.
Un titlu destinat vârstei de 12 ani nu este echivalent cu un joc destinat unui copil mic.
Textul propus tratează orice joc cu o clasificare PEGI sub 18 ani ca fiind destinat exclusiv copiilor, ignorând nuanța dintre destinatar și publicul pentru care este adecvat.
Clasificarea PEGI indică potrivirea vârstei, nu exclusivitatea destinatarului.
Consecvența practică este că numeroase jocuri ar putea opta pentru blocarea completă a accesului pentru sub 18 ani, un prag mult mai restrictiv decât cel aplicat în prezent rețelelor sociale majore.
Tratarea monedei virtuale ca o tranzacție independentă reprezintă o altă noutate controversată. Propunerea consideră fiecare utilizare a monedei interne, cum ar fi gemurile sau creditele, drept o operațiune separată. Industria avertizează că această abordare introduce o incertitudine juridică ridicată, ducând la litigii inutile și la o aplicare incoerentă a normelor între diferitele jurisdicții europene. În extrem, unele jocuri ar putea deveni imposibile de jucat în interiorul Uniunii Europene.
De asemenea, se remarcă ignorarea a peste două decenii de eforturi de autoreglementare. Sistemul PEGI, conceput de industria europeană, este utilizat actualmente în 40 de țări.
În acest an, PEGI și omologul său din Germania, USK, și-au extins criteriile de evaluare pentru a include și achizițiile in-game și cutiile de pradă. Codul PEGI impune deja afișarea transparentă a costurilor reale, iar dispozitivele moderne oferă părinților instrumente eficiente pentru a gestiona cheltuielile, timpul petrecut și interacțiunea online.
Impactul asupra României este considerabil, țara fiind parte integrantă a acestui succes european.
La nivel continental, activează aproximativ 8700 de companii specializate în dezvoltarea de jocuri video, majoritatea fiind micro-enterprizes. Conform ultimului raport al RGDA, în 2025, ecosistemul din România a inclus 234 de studiouri și aproximativ 6000 de profesioniști. Sectorul a generat și a lansat un număr record de 63 de jocuri.
Studiourile locale au construit, într-un interval scurt de timp, o industrie cu o valoare de peste 340 de milioane de euro, cu produse jucate în întreaga lume.
Majoritatea companiilor sunt mici, neavând bugetele necesare pentru a menține echipe juridice complexe capabile să interpreteze definiții vagi în fața riscului unei amenzi masive.
Andreea Per, Directorul Executiv al RGDA, a subliniat: „Susținem protecția copiilor – industria a creat PEGI și controlul parental tocmai pentru asta. Dar o lege care nu poate fi aplicată nu protejează pe nimeni: doar îi lasă pe jucători cu mai puține jocuri și împinge investițiile în afara Europei.” Industria avertizează că, prin supra-reglementare, studiourile europene ar ajunge să concureze „cu o mână legată la spate” împotriva rivalilor din afara UE, care nu se confruntă cu aceleași restricții.
În loc de reglementări rigide, organizațiile au propus soluții concrete, bazate pe designul produsului, care nu au fost însă incorporate în textul actual. Acestea includ: dezactivarea implicită a achizițiilor și a comunicării online pentru copii, cu activare posibilă doar de către părinți; afișarea prețurilor clare, exprimate în valoare monetară reală, pentru toate elementele achiziționate, inclusiv la plata cu monedă virtuală; posibilitatea rambursării monedei virtuale nefolosite; și oferirea de pachete de monede mai mici, astfel încât jucătorii să nu fie obligați să cumpere cantități excesive.
Propunerea Comisiei intră acum în faza legislativă, fiind analizată și neglijată de Parlamentul European și Consiliul UE, un proces care se întinde pe parcursul a mai mulți ani. EGDF și Video Games Europe solicită o reevaluare urgentă a textului, bazată pe principiile proporționalității, susținerii creșterii economice și responsabilizării consumatorilor, declarându-se disponibile pentru colaborare cu instituțiile europene.
Andreea Per a adăugat: Siguranța jucătorilor și succesul industriei nu sunt obiective opuse.
Le cerem europarlamentarilor români și Guvernului României să folosească negocierile care încep acum pentru reguli clare și aplicabile, care să-i protejeze cu adevărat pe copii fără să sufoce studiourile care creează jocuri în România.
Organizațiile implicate: RGDA reprezintă studiourile și profesioniștii din România, promovând dezvoltarea industriei locale. EGDF reprezintă asociațiile naționale ale studiourilor de dezvoltare din Europa. VGE reprezintă, din sediul său de la Bruxelles, industria europeană a jocurilor video, incluzând editorii, producătorii de console și asociațiile naționale.
Sursa: Go4games




